vineri, 9 octombrie 2015

Draga Elif




Nu ma cunosti; sunt o femeie ca si tine, cu vise, sperante, iubiri. 

Nu stiu daca si tie, dar mie imi plac groaznic de mult vechiturile, magazinele de antichitati si mobila ultra-veche. Printr-o intamplare fericita, am ajuns in posesia bijuteriilor tale. Banuiesc ca ex-ul tau te-a dat afara fara drept de apel, si in fuga cu care ti-ai impachetat valiza, ai uitat complet de ele. Si-acum, uite, el le-a gasit si le-a aruncat la gunoi, impreuna cu toti ursuletii de plus ai iubirii voastre...

Elif, ti-am curatat cu migala bijuteriile... au o lucratura foarte fina. Unul din lantisoare purta numele tau, asa am aflat cum te cheama... (Cand am stat in Stuttgart, am intalnit o alta Elif, deosebit de frumoasa. Esti si tu la fel?) Am cautat pe internet semnificatia numelui tau...

Elif = türkisch "Freund"; "die/das Gewünschte"; "schlankes, großgewachsenes Mädchen".
Elif ist auch ein Name einer Blume in den Bergen der Türkei.
Elif bedeutet zugleich reif schön, seidig und gebildet, "die Richtige", "der Anfang". 
Eigentlich hat Elif hat so viele Bedeutungen, dass man 2 Bücher damit füllen kann.


Le-am pus pe toate in vitrina, iar daca imi permiti, am sa le si port. Nu, nu ma numesc Elif, dar macar pentru cateva zile as vrea sa fiu "die Gewünschte" (cea dorita), "die Richtige" (cea potrivita)...


Sursa foto:

joi, 8 octombrie 2015

Cum ai ajuns sa fi frumoasa

Tu n-ai stiut niciodata nici ca esti frumoasa, nici c-ai sa fi celebra. Te-ai nascut, ca orice om, dintr-o (aproape) iubire sau dintr-o dorinta de razbunare/revansa a unei femei disperate sa supravietuiasca “decent”. Ai crescut cu mult sau putin, ai rabdat, ai cautat sau nu, ai incercat sa-ntelegi, sa-ti croiesti un drum sau sa gasesti pe unul care sa ti-l croiasca.

Ai fost sfioasa ori baietoasa, tot una. Din (ne)fericire pentru tine, in anii canda ltele infloreau din plin,  erai mult mai slaba decat colegele de clasa, mult mai ne-feminina. Nu-I vorba, ai fi vrut si tu sa poti purta un sutien din dantela. Dar Dumnezeusa ne ierte, ce era sa bagi in el, sosete?  De fusta mini ce sa mai vorbim; ce cocostarc s-ar incumeta sa poarte o fusta?

In visele tale de copil cu manute fragile, fetele frumoase –bogate, “normale”, ori sarace- se maritau cu printi bogati si erau amandoi fericiti pana la adanci batraneti. Nu-si punea nimeni problema varstei printului, nici problema capacitatii lui intelectuale/sociale. Nu se  mentiona nicaieri daca printul era potent, graitor de vorbe cu sens dublu, ori adanc, nici daca era(ne)educat la universitatea x din tara sau de peste hotare. Nu-si punea nimeni problema ca teza lui de doctorat a fostplagiatasau nu, ori dacabanii lui vin din afaceri (ne)curate din fotbal, racing sau bet& win. 
Intr-o buna zi, cand erai cat p-ace s-o dai dracului de scoala, sau poate chiar renuntasesi literalmente la ea, dar ti-a fost jena sa faci “official” incidentul acasa, te-ai trezit cu o fosta colega, pe jumatate cherchelita si ea, la masa unui domn misterios. Nu-ti mai aduci bine aminte cum ai ajuns acolo, cert e ca aveai cerceii mamei in urechi, iar ideea ca maine o sa-ti cauti de lucru ca vanzatoare la HM iti dadea o alura aparte de “fata care  stie ce vrea”.
E frumos domnul de la masa si parfumul lui ti se pare atat de familiar incat nu ai nici o retinere sa te asezi langa el.

Maine  te vad aparand de bratul lui la dineul oficial al Landkreisului. N-ai stiut niciodata ca esti frumoasa, da’ acum sti précis…
In ochii lui, semeni groaznic de tare cu fiica ce si-a pierdut-o anul trecut in accident de masina. Cand te priveste ti-e amant, tata si protector in acelasi timp. “Doamne, ce proasta am fost. O viata intreaga am crezut ca sunt o femeie ca toate alea, ba’ mai jos decat media. Da’ eu sunt chiar frumoasa, nu gluma…” Cu increderea proaspat castigata, iti permiti luxul sa faci niste glume super-tari, de-l pufneste rasul inclusiv pe marele Landrat. Intreti conversatii atat de mature si de serioase, ca mai-mai te-apuca frica. J


Maine o sa vina aia de la Vogue sa-ti ia interviu, de-o sa te-ntrebe de secretul frumusetii tale (despre greutatile carierei construita de una singura, despre diplomele adunate “cu greu” intre timp). Mai bine spune si tu o gluma; in loc sa raspunzi serios la intrebarea asta… Cand zambesti, parca chiar esti frumoasa...  J

marți, 22 septembrie 2015

Multumesc Nichita


Ei nu cunosc corola de minuni a lumii
 (celor ce seamana razboi)
Ei nu cunosc corola de minuni a lumii
Si tot ucid
Cu mintea tainele ce le-ntalnesc
In calea lor
In flori, in ochi, pe buze ori morminte
Lumina lor
Sugruma vraja nepatrunsului ascuns
In adancimi de intuneric
Si ei
Cu mintea lor, manjesc a lumii taina…
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
Asa-si imbogatesc si ei intunecate conturi, cu largi fiori de chin mizer
Si tot ce-I ne-nteles
se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari
sub ochii lor. Sub ochii tuturor
Ei nu iubesc
Nici ochi, nici flori, nici buze. Doar morminte…

joi, 10 septembrie 2015

Ich warte auf dem Tag

Ich warte auf dem Tag
Indem kein Mensch sein Heimat hinterlassen muss
und keine Frau zu Kriegerwitwe wird.
Indem kein Kind als Weise wächst,
in dem kein Mensch im Hunger stirbt,
kein Öl, nur Wasser „erste Geige“ spielt

Ich träum‘ vom Tag in dem kein Mensch
versucht, sei‘ Innernwund‘ zu heilen
in dem er neue Wunden macht
In sich, in dir, in uns, in allen.


Vergebung „in“, als „neue Rache“
Das Brot wird wertvoller wie Waffe.


Und bis dahin umarme ich
Angst, Wunden, Menschen, Träume. Mich.  


                                                                                  An Eugen Hohenwarter


duminică, 16 august 2015

Romania ARE







Romania are in fecare an tot mi multi kilometrii de autostrada. Ajungi acasa mai usor, mai repede, mai comod.

Romania are tot mai multi batrani si tot mai putini tineri interesati sa-i asculte; tinerii sunt ocupati cu joburi. Afacerea cu azilele infloreste.

Romania are tot mai putin copii. In anii 80 eram, in Dumbraveni, 4-5 clase paralele, (in medie) cu cate 32 de copii intr-o clasa. Acum mai avem 2-3 clase cu cate 18-20 de elevi.

Romania are tot mai multe si mai sofisticate telefoane mobile. Vorbim mult, dar nu mai spunem nimic.

Romania are tot mai multe biserici. Din ce in ce mai goale. Pana sa ajungi la Dumneze te mananca sfintii.

Romania are tot mai putini medici, tot mai putine asistente in spitale, dar tot mai multi bolnavi, inclusiv cronici. Tot mai putini electricieni, mecanici, sudori, dar tot mai multi specialisti in IT, ingineri si profesori universitari.

Romania are tot mai multa si tot mai de calitate (sic) viata personala. Si Romanii au tot mai putin timp sa-si salute fostii profesori.

Romania are tot mai multe masini, mai multe toane, mai mult make-up, mai multe fit(z)e, mai multe LAIKURI...




sursa foto:
http://www.pippins.me.uk/Romania/images/209%20street%20at%20Biertan%20Romania%20Aug%202004.jpg




luni, 25 mai 2015

O carte despre pace

http://juergentodenhoefer.de/inside-is-10-tage-im-islamischen-staat-2/

La "aprecierea colectivului"

Cat de mult din tine poti vinde? Un procent, zece, o suta? Cat sacrifici pentru tine, cat sacrifici pentru ceilalti?

 Care ni-s nevoile de baza? Cine-a introdus in lista lor asigurarile medicale, asigurarile de viata  cu tot neamul lor cel adormit?

Avem nevoie de aprecierea celorlalti. Mai mult decat ne convine, mai mult decat ne place sa acceptam. Ca daca nu, am purta hainele pe dos, sa nu ne mai raneasca cusaturile...

Sa ne iubim...
Elena

sâmbătă, 9 mai 2015

die Verrückte meldet sich wieder (4)


De ziua mamei

Pe masute, ca in casa piticilor, cescute si farfurii asteapta cuminti. Servetele rosii, inimioare, miros de cafea proaspata, prajitura.

Simion, haideti mai in fata, Samantha, Celine, un pas mai in spate. Educatoarea, un copil si ea. Camasa ii tremura, pasul ii tremura, vocea ii tremura. Dragi mamici, ne-am pregatit cu cate ceva... speram sa va simtiti bine. Inainte de toate, o poezie si un dans.

Nu pune botul repede, ca oricum plangi si cand vezi poze cu necunoscuti. E numai o treaba de 10 minute, copiii o sa repete mecanic ceva ce-o fi invatat cu domnita. Ceva din care ei oricum nu inteleg nimic...

Nu mai stiu despre ce era poezia, nici  dansul. Stiu numai ca mi s-au inmuiat si genunchii si gleznele... Copiii imi aduc fiecare cate o floare frumos impachetata. La multi ani, mami, azi e ziua ta!

Va rog serviti-va cu prajitura, ma bucur ca va place, stiti, am facut-o azi-dimineata la 5 si tare mi-a fost frica ca n-o sa iasa. Am vrut s-o fac ieri, dar mai am inca un job...
..................................................................................................................................................................

Bune sau mai putin bune, domnitele se ocupa de odraslele mele in fiecare zi.  Cand copiii plang, ele ii iau in brate. Ele ii sterg la fund. Ele le sterg lacrimile. Ele le "sufla" mucii.

Domnita noastra are o inima fantastica. Dar un salariu probabil pe sfert decat al meu. Plus riscul de a fi "simpla educatoare, nimic altceva, in orice caz nu top-manager" cu toate ca are creier numai bun de a fi cancelar... Domnita care o ajuta e si ea numai un zambet.

...................................................................................................................................................................
In creier mi se invart fraze frumoase de "multumesc", dar nodul din gat nu ma lasa sa spun nimic. Domnita primeste un plic cu o felicitare colorata de noi. Inauntru un text frumos si un multumesc. Domnita roseste si tremura si mai tare de emotie. Multumesc...

Mi se face rusine pana in maduva oaselor. Multumescul nostru n-o sa-i plateasca facturi, nici n-o sa-i cumpere maine paine...

Eu inca nu stiu cine invarte pamantul...

vineri, 8 mai 2015

Despre stele

Cand pamantul se desface sa te inghita, ai doua posibilitati: sa cazi inauntru sau sa-ti iei zborul. (Petra Mikutta, Sie Werden Lachen. Mein Mann ist Tod)


Stelele care cad nu pier...

https://www.youtube.com/watch?v=7gA9G7AVH1s

duminică, 3 mai 2015

Cand conteaza prietenii?

Wann Freunde wichtig sind

Freunde sind wichtig
zum Sandburgenbauen,
Freunde sind wichtig
wenn andre dich hauen,
Freunde sind wichtig
zum Schneckenhaussuchen,
Freunde sind wichtig
zum Essen von Kuchen.
Vormittags, abends,
im Freien, im Zimmer ...
Wann Freunde wichtig sind?
Eigentlich immer!
aus: Georg Bydlinski, Wasserhahn und Wasserhenne
© 2002 Dachs Verlag GmbH, Wien

vineri, 1 mai 2015

Sistemul educational (german) e o ruina...

Pe Uwe Hück l-am auzit anul trecut intr-un interviu deosebit la canalul de radio Bayern2... un copil crescut in orfelinat cu viata lui colorata de dupa... ca sa nici nu pomenesc de cariera...

Aici un nou interviu cu el, legat de scoala, din pacate numai in limba Germana...

http://www.cicero.de/berliner-republik/interview-mit-uwe-hueck-es-geht-darum-schwache-stark-zu-machen/56609

duminică, 26 aprilie 2015

Trezeste-te!

Suna ceasul la 5. Bebe s-a trezit azi-noapte de trei ori... As mai dormi pana la 9, amu-i musai sa ma trezesc.

N-apuc niciodata sa fac cate trebuiesc facute dimineata... Lunea imi permit inclusiv un dus. Vinerea ma bucur daca am apucat sa ma spal pe dinti...

Trezeste-te! Trezeste-te! Copiii buimaci ar vrea si ei sa mai doarma. Nu, nu pana la 9, dar macar pana la 7...
Ne imbracam, mancam (daca?!), vorbim intre noi. Imbraca-te o data! Mama lui de papuc inca... Unde-i painea? Mere mi-ai pus? Taci din gura ca-mi uit ce mai trebuia sa fac... Mi-ai semnat hartia? iar ma cearta doamna...

La 7 punct i-am aruncat la gradinita. Unul din ei plange, altul e bucuros. Nu mai plange, Magi, haide cu doamna, mami tre sa mearga la servici! Cine dracu a inventat serviciul?!

Conduc si plang. N-am gasit inca o varianta mai buna, asa ca tre sa merg inainte. Uneori am norocul sa ascult cate o melodie frumoasa la radio si-atunci plang si mai tare...

Din cand in cand, oameni imi fac cu mana sa opresc. Ei, dac-or fi criminali, asta e! Buna dimineata, suflet frumos. Multumesc ca te-ai oprit sa ma iei... lumea se uita la mine ca la urs. Lasa ca nu-i chiar asa. Uite, azi e soare. Daca ploua afara, te lua cineva inaintea mea. Nu, cand ploua nu ma ia nimeni (zambeste si vad ca are un dinte lipsa in fata). Ca le murdaresc masina. Imi vine sa pun frana si sa-mi dau cu capul de volan: chiar aici am ajuns cu egoismul?  Unde sa te duc? Unde mergi? Lasa, zi unde mergi ca te duc... La revedere si sa nu uiti: zambeste!

Ajung la serviciu 10 minute mai tarziu decat de obicei. Si ca sa nu dau de banuit am sa stau 30 de minute in plus. Mie mi s-a dat o sansa, nu-mi permit sa-mi bat joc de ea. La dracu cu sansele, unde mi-s copiii? Si cand o sa-i vad din nou? O sa planga tot asa si maine?

Trezeste-te, Elena, e ora 5 dimineata!