Ea: Alo, eu sunt. Ati terminat cu fotbalul?
El: Pai stii, suntem inca aici, cu baietii..
Ea: OK, uite, Dorin e foarte obosit, a refuzat sa manance de-amaiz si-acum sta si plange in colt ca vrea dulciuri (e obosit ca au fugit toata ziua pe pajiste). Am sa merg chiar acum acasa cu el, ca deranjam aici, nu mai putem sta... Tu cand vii?
El: Äh, chiar acum ne pregateam sa venim catre casa.
Ea: Bine, atunci poti sa vii sa ne iei pe amandoi, sa mergem acasa cu masina? Sunt franta de oboseala, abea ma misc... Si trebuie neaparat sa facem cumparaturile pentru maine; am invitat lumea la gratar si nu avem pic de carne in frigider... racoritoare nici atat. Si tu pleci din nou la 6, deci nu ne ramane prea mult timp...
El: Bine, asteapta-ma ca vin acum. E unu jumate, sper ca ajung pana la doua.
Ea: Uite, daca tot mergem la cumparaturi, poate il iei si pe Mihai cu tine. Masina lor e stricata si trebuie sa care totul cu mana, sti ce greu e...
El: A, da. Ce idee buna, sti ca Mihai ne-a ajutat foarte mult pe vremea cand noi nu aveam masina...
Ea: Pai de-aia am si zis... Daca tot mergem... il luam si pe el.
El: In 25-30 de minute sunt acolo.
Ea: Bine, astept. Mai, dar vii precis sau zici numai asa? Daca stiu ca nu vii, merg cu copilul pe jos, nu mai pot sta aici la oamenii astia pe cap. Ii deranjeaza smiorcaielile copilului si nu pot sa-i dau dulciuri din moment ce refuza mancare. Trebuie sa fiu stricta...
El: Vin, pornim chiar acum.
Ea: Bine, astept. Pe mai tarziu.
Se face ora 4, El inca nu apare... Telefonul inchis.
Ea: Sti ceva? Eu plec pe jos, nu mai pot sa-ti stau pe cap. Ah, la naiba, am banuit eu ca nu vine. Lual-ar circu' si pe George asta, precis a fot o idee de-a lui sa mai haladuiasca cine stie pe unde, inainte de a ajunge acasa, si barbatu-meu nu stie sa zica NU. Daca il roaga unu' si altu', gata. E ca un rob. Nu mai stie ca are casa si familie. Ah la naiba. Dorin, da manuta. Ia-ti geaca pe tine! Nu mai miorlai, acum plecam acasa...
Peste cateva zile, apuc si eu sa vorbesc cu El; nu se intamplase nimic rau. Pur si simplu, asa cum banuise Ea, George era cel care... "hai du-ma pana acolo ca am ceva de luat. Da, si de dincolo inca ceva..." etc. Si El a stiut de la bun inceput ca n-o sa ajunga la noi la timp, ca sa-si duca nevasta si puiul acasa... Am lasat de-oparte faptul ca mi-a tocat fiu-sau o zi din viata cu plansete fara sfarsit...
Eu: Stii, Ea a fost foarte suparata ca n-ai venit sa-i iei la timp. Sti cat de obosit era copilul? Nu mai puteai vorbi cu el. Si ea azi-maine naste, e si ea obosita, oricum... Daca-i spuneai de la bun inceput ca vii mai tarziu, pleca mai repede (scapam si eu de nervi in plus, voiam sa zic)... vezi, nu e treaba mea, dar daca stia adevarul de la bun inceput... pleca si ea mai repede acasa
El: ADEVARUL? Tu stii ce inseamna asta? Habar n-ai! Femeii asteia daca-i spui adevarul iti sare in cap... Ce era sa-i zic? Ca merg cu baietii la inca o bere? Tu stii ce scanadal ar fi facut? Sa ma umilesc eu in halul asta in fata baietilor, sa ma auda cum ma scuz ca un imbecil, cand ea tipa Ea la mine? Da' ce-s nebun? Las' ca nu se moare din asa ceva, ii trece ei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu