marți, 8 septembrie 2009

Cu ce mai prostim copiii

De cateva zile ma bate un gand (adica mai multe) si nu mai scap de el.
Totul a inceput cu tentativa mea de a spune povesti lu' ala micu. Nu de alta, da' abea incep sa spun povestea si bebe- cu toate ca nu prea intelege ce ii zic- se uita cam neincrezator la mine...

Si cu ce incep? Cu Scufita Rosie.
Dragii mei, ce cauta bunica scufitei singura in padure? (Ca de statea ea cuminte acas' la scufita, gata, nu mai exista nici o poveste d-asta cu lupu' care neaparat e rau s.a.m.d.)
Ori era senila si dusa cu pluta, de se saturasera d'alde Scufitei sa o mai vada si au trimas-o d'acasa, ori nu era senila si atunci de ce se (auto)exilase? Ca sa mai stea la o sueta cu vanatorul, sau sa se uite la vre-un film cu bulina rosie fara sa-o surprinda nimeni?

Punctu' numaru' doi, Capra cu trei iezi. Mai baieti, capra asta era divortata, era vaduva, era "separata in fapt" sau care era baiu' de nu avea nici un TAP p-acasa? Cum de ce? Pai e foarte practic sa ai un TAP: tu stai acas' cu aia micii, faci mancare, mai stai la o barfa cu vecina, te mai uiti in revista elle... si el merge si face rost de mancare... Sau invers, daca ti-i teama sa nu mearga la agatat alte capre intre timp... Si daca n-ai TAP acasa, cum te pune pacatele sa pleci si sa lasi singuri iezisorii aia, cu pretextu' ca mergi sa cauti de-ale gurii.
Da' de ce n-o fi luat iezisorii cu ea, daca i-o fost musai sa plece?

elena

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu