The opposite of "success" is not "failure", but "mediocrity".
Nu stiu cand o sa mai scriu. Uneori am senzata ca n-o sa mai scriu niciodata atat de des ca pana de curand... (Ma doare de-a dreptul, dar nu prea am de-ales. Cand ajungi la granita verbului "a fi om", "a exista ca individ care macar din cand in cand se spala/doarme" :) musai trebuie sa aleg somnul/spalatul in defavoarea scrisului.)
Sper macar ca am sa scriu macar o iota mai bine, daca tot scriu mai putin si mai rar...
Mi-e bine. Mi-e foarte bine. Am ocazia sa concep/creez/particip/influentez in fiecare zi enorm de multi oameni/decizii/procese. Mi-am dorit dintotdeauna "sa contribui", "sa creez", de-aia uram, copil fiind, "sa ascult" (ast ainsemna pentru mama sa urmez -mie la mie- ceea ce mi se ordona/recomanda/spunea). Mama poate confirma; am fost tare "indaratnica"...
Sa nu fiu inteleasa gresit. Imi place enorm de mult sa ascult (aud+analizez) ceea ce mi se spune. Si nu-mi place DELOC sa fac exact invers din ceea ce mi se ordona/recomanda/spune. Dar apreciez enorm cand am dreptul/ voie/sunt incurajata sa gandesc singura. Sa creez...
"Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie" Si de-atunci, de cand am primt suflarea de viata, suntem cu totii niste (Dumne)zei. Niste creatori.
"Lasati copiii sa vina la mine"
Incurajati copiii sa creeze, nu va-ngroziti de "neascultarea" lor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu