luni, 1 martie 2010

O primavara binecuvantata!

BANALITATE
Deac Iulian

Daca esti trist de moarte
Ai grija sa nu devii un cadavru...
Daca esti beat de fericire,
Ai grija sa nu devii alcoolic...
Daca nu esti nici un cadavru
Si nici un alcoolic,
Ai grija
sa nu devii
un om
banal..






sursa (poezia):
http://www.cruciadaculturii.ro/lupta_pentru_frumos.php
sursa (ghiocelul):
http://img.webme.com

vineri, 26 februarie 2010

Intre alb(a) si negru. Interviu Unica.ro






















Preambul
Am adunat in acest text informatii, amintiri, emotii, critici. Dar mai ales am incercat sa relatez partile pozitive al unui colt de lume, care, la fel ca alte parti ale Africii, apare in mass-media cu aspecte preponderent negative... Va doresc lectura placuta!

1. Cum au ajuns sa se indragosteasca o femeie din Romania si un barbat din Uganda? Povestiti-ne un pic despre inceputul relatiei dumneavoastra.
A fost o data ca niciodata...

joi, 18 februarie 2010

Vanatoarea de vrajitoare

Am citit un articol azi si mi s-a zbarlit parul:
http://www.unica.ro/detalii/articole/vanatoarea-de-vrajitoare-3243.html

Am tot respectul pentru doamna sau domnisoara care a sris acest articol si a adunat informatii de la mass-media cu traditie, dar acest articol nu este decat o exagerare. In primul rand Africa este NU UN SATUC, NU O TARISOARA este un continent. Cu milioane de oameni, mii de triburi si mii de traditii.

La fel de fals cum e sa generalizezi ca romania e o tara de hoti, copiii strazii, de lenesi, samd-cum apare tot "subinteles" in unele emisiuni la BBC, tot atat e de fals cand e vorba de generalizari-legate de exemplu de traditie-la nivelul unui continent. Nu mai vorbesc ca se dau foarte putine exemple concrete de femei omorate, in ciuda faptului ca titlul suna de parca ar fi vorba de masacru in masa...

Nu vorbesc din basme, sunt casatorita cu un african (UGANDA) de 4 ani, ne cunoastem de 8 si avem un baietel. Avem o multime de prieteni din toata Africa, incepand de la "sangele arab" pana la cei de culoare. Am avut ocazia sa cunosc pe viu- nu numai aici in Europa, dar si in Africa- traditii, oameni, locuri.

Africa NU e un loc al mizeriei materiale/morale, nu mor oamenii pe capete de SIDA, nu se omoara intre ei ca chiorii, etc., etc., etc. Poate vorbesc degeaba, dar daca aveti ocazia o data in viata sa vizitati acest continent, s-ar putea sa nu mai vreti sa va intoarceti.

Cu prietenie,
Elena

luni, 15 februarie 2010

Pepiniera de suflete. Si-acum cine-i de vina?

Nu scriu aici ca sa elogiez, sau sa laud cu vorbe goale. Nu vreau sa fac reclama unui liceu sau unui grup de profesori. Nu insist ca un liceu cu vechime de zeci de ani, care a "produs" mii de personalitati nu trebuie lasat sa dispara. NU. Vreau sa va aduc la cunostinta ca Liceul Teoretic Dumbraveni o sa fie desfiintat. Daca ma doare sau nu aceasta decizie, va las pe voi sa trageti concluzii. De ce s-a ajuns la aceasta idee de desfiintare voi puncta mai jos...

miercuri, 20 ianuarie 2010

Cu dedicatie speciala elevilor romani frustrati

Am facut scoala la noi in Dumbraveni, la "teoretic". Eram in jur de 34 de elevi in clasa pana intr-a 8-a, iar dup-aceea 25. Tin minte ca in clasa a 2-a am invatat toata tabla inmultirii pe derost...

In liceu, laboratorul de fizica avea 2 vitrine pline cu aparate. Cateva ampermetre erau stricate, tin bine minte, dar erau inca destule care functionau. Laboratorul de biologie avea plansete, mulaje si un microscop. Aveam chiar si pasari impaiate si un schelet de om. Laboratorul de chimie avea sute de sticlute cu tot felul de "ingrediente"...
La orele de muzica ni se canta la pian sau vioara, ascultam marii clasici la pick-up, aveam voie sa punem capul pe banca si sa visam. Intr-a 8-a am invatat vals, tot in laboratorul de muzica...
Scoala mea are 2 sali de sport, groapa cu nisip si un teren de fotbal...

Undeva prin liceu aveam voie sa ascultam muzica "de calitate" in laboratorul dirigintelui.

De curand am intrebat liceeni de la noi ce vor sa lucreze sau sa studieze cand termina liceul. Am primit un dat din umeri sau un fel de "habar n-am" drept raspuns.

........................................

Am intrebat un baiat de clasa a 5-a in Uganda ce vrei sa devi cand esti mare?
- Pilot!
- Aha, cat face 8x8? A luat o hartie si a facut 8 grupe de cate 8 linii. Le-a numarat.
- 64!
Am intrebat cat face 3x4. La fel, pe degete:
- 12! Ma gandeam uite mai ce profesori iresponsabili; copil de a 5-a nu stie tabla inmultirii.
- Auzi, da voi cati elevi sunteti in clasa?
- 103 elevi...
........................................

In viata vietilor mele n-am sa ma mai plang de sistemul romanesc de invatamant!

Sources of income in Uganda

In Uganda, there is no money from the government, no social nor unemployment insuarance, no pension. So everybody has a business (that helps him survive). At least.
A young man walks with 20 belts in his hands, some other people carry on the head a bunch of banana or mangos to sell: "some carry THE SHOP in their hands, some carry their shop on the head".

Having no social support has not only disadvantages, as one may think. In my oppinion there are 2 main advantages:
1- you take your life and responsabilities seriously; kids know since they are 7 what they want to become. Kids have dreams.
2- building-up your small business does not need any tax declaration, insuarance payments or any bureaucracy. Even if you are illiterate, once you know the difference between plus and minus, you can start your life-supporting business small-small. If you are able to reinvest some of the profit and you don't give birth to too many children, very soon you become one of the richest in the area... That way easy.

Wellcome to YUganda, YUgandaaa, YUgandaaaaaaaaaa




Roasted goat meat and roasted mais, sumbussa (indian snacks) chappatti (pancake-like arabian speciality), shops open till midnight, music, crowds on the streets until late in the night... Minibusses, motorbikes and 4x4 cars hurry all and do not mind traffic rules. There are seldom places well-marked for pedestrians, so they walk at the margins of the road... Cars touch them, but they don't mind it...

Every home you visit, nomatter how poor, they want you to take something. At least a cup of tea with milk and ginger. Small girls hide shy behind their mothers when you tell them that they are beautiful. They laugh when I try to talk some small Luganda with them...

They are few things we wisited, since we had to visit an endless number of family members. Among them some waterfalls, the Makerere University in Kampala, some buddhist temples, a tea factory, craft exhibitions.